Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov
Mănăstirea Chiajna

Obste in formare;
Localitatea
: Comuna Chiajna, judet Ilfov;
Adresa: Cartierul Giulești, pe malul nordic al Dâmboviței, suprapus de Șoseaua de centură și de str. Poiana Trestiei;
Accesul cel mai facil spre mănăstire se face dinspre calea Giulești pe drumul Săbăreni.
Ctitor: Nicolae Mavrogheni
Anul înfiintarii: 1780
Hram: "Sfântul Ioan Iacob Hozevitul".

Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): B - I - m - A - 17884.01

            

Despre:

Construită la jumătatea secolului al XVIII - lea, în timpul domniei lui Alexandru Vodă Ipsilanti (1774 - 1782), mănăstirea urma să fie una dintre cele mai importante lăcașuri de cult ale vremii îmbinând arhitectura românească autohtonă și postbrâncovenească cu cea neoclasică, prezentând dimensiuni impresionante în acea perioadă : 43 metri lungime și 17 înălțime, ziduri groase de 1 și 2 metri.
Ctitorul acestei măreţe mânăstiri a fost domnitorul fanariot din Țara Românească, Nicolae Mavrogheni, iubitor de artă şi de fast, care a domnit între anii 1786 şi 1790. Există cercetări din care reiese faptul că în anul 1792 mănăstirea functiona. 
Arhitectul care a proiectat biserica este meșterul Johannes Rathner.
A primit numele celebrei ”Doamnei Chiajna”, soția domnitorului Mircea Ciobanul al Țării Românești, fiica lui Petru Rareș și nepoata lui Ștefan cel Mare, pentru că terenul din jurul lăcașului a trecut după anul 1860 în posesia comunei Chiajna. În prezent așezământul aparține sectorului 6 al capitalei.
Când arhiva şi scriptele în care erau consemnate detaliile privind începuturile mănăstirii au fost arse prin bombardamentul turcilor, acestia crezând ca e vorba de vreo cetate rezistentă, s-au mai  găsit și documente referitoare la faptul că după anul 1821 lăcasul a  fost părasit în totalitate. Chiar dacă multe date despre mănăstire au ramas incerte, se știe că aceasta a fost părăsită definitiv în prima jumatate a secolului al XIX-lea. Cu toate acestea, construcția a rămas în picioare, fiind foarte fragilă, la cutremurul din  anul 1977 s-a prăbușit turla.
Fiind amplasată la mai puțin de 20 de metri de calea ferată București - Craiova, în prezent mănăstirea suferă enorm, pierzand aproape zilnic câte o cărămidă din structură deoarece la fiecare câteva minute trec avioane la o altitudine foarte joasă.
Un mit despre abandonul mănăstirii este acela că biserica ar fi fost blestemată după ce, în  anul 1792, când a izbucnit ciuma din vremea domniei lui Mihai Şuţu I, Mitropolitul Cosma al Ţării Româneşti a murit aici.
Spre sfârşit de secol, clopotul cel mare al bisericii a fost luat de ape după o revărsare catastrofală a Dâmboviţei sau ar fi fost furat.
Prin anul 1948, auto¬rităţile comuniste au refuzat cererea episcopului Antim Nica de a se restaura mânăstirea.
Campania de cercetări arheologice desfăşurate aici în anii ’ 70 a pus în evidenţă un corp de chilii situat la vest de biserică şi câteva morminte la sud, în apropiere de biserică.
Deși se află la doar 8 km distanță de centrul Bucureștiului, lăcașul îl găsim solitar, retras, fiind locuit de părintele staret Atanasie Bădulescu împreună cu ucenicii săi veniți de la Radu Vodă mănăstirea sa de metanie.
În luna noiembrie a anului 2008, părintele Atanasie  a fost  numit staretul Mănăstirii  Giulesti - Chiajna.
Sinodul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a hotarât în vara anului 2008 ca mănăstirea cunoscută sub numele de Chiajna să fie reînființată cu scopul de a fi restaurată.  Fosta groapa de gunoi din apropiere îngroapă biserica ruina în mila și tăcere, o milă rupta din demnitatea de a fi rezistat eroic până la contopirea cu prezentul. Paradoxal însă, în acest pustiu și mediu anost, o pace a locului atrage duminică de duminică noi credincioși și pelerini. Desi mănăstirea a fost reînfiintată în anul 2008, vietuirea monahală propriu - zisă în aceste locuri a fost posibilă la 3 ani după redeschidere.
În anul 2010, mănăstirea  a fost clasată ca monument arheologic înscris  în Lista Monumentelor Istorice a Municipiului București la nr. 88, cod B -I - s - A - 17884 sub denumirea Mănăstirea Chiajna- Giuleşti si ca monument arhitectural, înscris la nr. 1956, cod B - II - m - A - 19650, sub denumirea Ruinele Mănăstirii „Chiajna” de la Giulesti astfel justificându-se si făcându-se necesară desfasurarea unei interventii de restaurare.
În luna aprilie a anului 2011, ruinele din Chiajna au fost luate în grijă de Biserica Ortodoxă, astazi făcându-se toate demersurile necesare rezidirii acesteia. Noua ctitorie este asezată sub ocrotirea Sfantului Ioan Iacob de la Neamt, numit și Hozevitul.
Din iarna anului 2011 se slujeste într-un mic paraclis până când biserica de lemn  în stil maramaureșean din apropierea ruinelor va fi pregatită întru totul pentru oficierea slujbelor ortodoxe.
În prezent pentru reabilitarea Mănăstirii Chiajna se lucrează la mai multe proiecte.