Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov

Tradiție și istorie ilfoveană

    Prima atestare documentară a județului Ilfov, cunoscută până astăzi, se găsește într-o diplomă a principelui Țării Românești, Basarab cel Tânăr:  Hrisovul lui Basarab Laiotă. Această diplomă de întărire a proprietăților Mânăstirii Snagov, emisă la Gherghița în ziua de 23 martie 1482, face referire la județul Ilfov : “ și iarăşi oricâte sate are Sfânta Mânăstire în judeţul Elfov, iar la ele să se ia birul de la vecinii mânăstirii de către birarii care vor fi...”.
Ca urmare a poziției sale geografice favorabile și așezarea în jurul Bucureștiului, devenit cetate de scaun în sec. al XV-lea, zona s-a dezvoltat devenind cu timpul cea mai populată. Cele mai vechi urme de locuire descoperite în perimetrul actual al judeţului Ilfov datează din Neolitic, prin vestigiile scoase la iveală în localităţile Cernica, Glina şi Vidra.  Cucerirea (101-102, 105-106) şi apoi ocupaţia romană (106-271/275) a Daciei, au influenţat meleagurile ilfovene de azi, iar năvălirile, ocupaţiile temporare ale altor popoare din secolele III-VII au lăsat urme în viaţa locuitorilor, fără însă să-i disloce din locurile pe care le ocupau.

Despre:

Aflat în Câmpia Română, județul Ilfov ocupă o suprafață de 1.583 km2, ce reprezintă aproximativ 3,5 % din suprafața țării, fiind actualmente cel mai mic județ al țării, cu o populație totală de aproximativ  300 000 de locuitori.
Județul Ilfov este situat între râurile Argeș și Ialomița, fiind brăzdat de râurile Sabar, Ciorogârla, Dâmbovița, Colentina, Cociovaliștea Snagov și Mostiștea.
Pe teritoriul lui se află opt orașe : Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni şi Voluntari, precum și 32 comune cu 96 sate.

Monumente istorice:

Mânăstirea Cernica, ridicată în sec. al - XVII - lea de Cernica Ştirbei Vornicul. Sunt aici două biserici, morminte de episcopi, icoane foarte frumoase şi restaurările unei bogate biblioteci. Tipografie de lucrări religioase.
Mânăstirea Căldăruşani, ctitoria lui Matei Basarab (1638), cu inscripţii şi picturi datorate celui mai mare dintre artiștii români, Nicolae Grigorescu.
Mânăstirea Pasărea, construită în 1813 de Timotei, Arhimandritul Cernicăi.
Mânăstirea Țigănești, fondată în 1812 de starețul Dosoftei.